Odovania Praznicului Nașterii Maicii Domnului
Întoarcerea la Sursă: Odovania Praznicului Nașterii Maicii Domnului
Deschide lectura în modul de citire pentru o experiență mai confortabilă, cu salvare în cont și progres personal.
Citește în modalTextul integral al lecturii
În data de 12 septembrie, calendarul liturgic ortodox marchează Odovania Praznicului Nașterii Maicii Domnului. Acest moment marchează încheierea simbolică a perioadei de prăznuire a primei mari sărbători din anul bisericesc, începută la 8 septembrie.
1. Ce înseamnă „Odovania”?Termenul odovanie provine din limba slavă (otdanie) și se traduce prin „retrimis”, „restituire” sau „sfârșit/hotar al praznicului”.
Arca timpului liturgic: Marile praznice ale Bisericii nu durează o singură zi, ci sunt proiectate pe parcursul mai multor zile (perioadă numită după-prăznuire). În tot acest timp, credincioșii retrăiesc zilnic bucuria evenimentului prin cântările și rugăciunile specifice din cadrul slujbelor.
Ultima strigare: Ziua odovaniei este, practic, ultima zi în care se mai cântă troparul, condacul și stihirile Nașterii Maicii Domnului. Slujba din această zi se săvârșește aproape identic cu cea din ziua de 8 septembrie, fiind o ultimă ocazie de a mulțumi lui Dumnezeu pentru darul minunat oferit omenirii prin sfinții Ioachim și Ana.
Prin această zi de încheiere, Biserica ne ajută să așezăm în adâncul inimii roadele duhovnicești ale praznicului:
De la sterilitate la rodire: Timp de câteva zile, am meditat la modul în care credința și răbdarea bunicilor lui Hristos au biruit legile firii. Odovania ne provoacă să trecem de la contemplație la acțiune: cum putem lăsa harul lui Dumnezeu să vindece „sterilitatea” din propriile noastre vieți?
Pregătirea pentru Cruce: Fixată la data de 12 septembrie, odovania Nașterii Maicii Domnului face o trecere firească, lină, către o altă sărbătoare uriașă: Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie). Prunca născută în chip minunat este cea care va sta, peste ani, plină de durere dar și de demnitate, la picioarele Crucii Fiului Său. Astfel, bucuria nașterii se pregătește să întâlnească taina jertfei.
Pentru ultima oară în acest an bisericesc, creștinii cântă cu recunoștință imnul care a definit aceste zile:
4. Îndemn Duhovnicesc pentru Noi„Nașterea ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, bucurie a vestit la toată lumea; că din tine a răsărit Soarele dreptății, Hristos Dumnezeul nostru...”
Deși perioada liturgică de sărbătoare se încheie astăzi, ocrotirea Maicii Domnului nu se termină niciodată.
Integrarea praznicului în cotidian: Odovania ne învață că sărbătoarea nu trebuie să rămână doar un eveniment calendaristic izolat. Ea trebuie să devină o stare de spirit. Luăm cu noi din aceste zile pilda de răbdare a sfinților Ioachim și Ana și curăția inimii pruncei Maria, încercând să le aplicăm în viața de zi cu zi.
Pasul spre jertfă: Să ne pregătim inimile ca, după ce am prăznuit zorii mântuirii (nașterea Fecioarei), să putem îmbrățișa și lumina de taină a Crucii care va străluci peste doar două zile în mijlocul bisericii.