Întru sfârșit, lui David.
1. Dumnezeule lauda mea să nu o taci, că gura păcătosului și gura vicleanului asupra mea s’au deschis.
2. Grăit-au împrotiva mea cu limbă vicleană, și cu cuvinte de urîciune m’au încunjurat, și s’au luptat cu mine în zadar.
3. În loc ca să mă iubească, mă clevetiau, iar eu mă rugam.
4. Și au pus împrotiva mea rele în loc de bune, și urîciune în locul iubirei mele.
5. Pune preste dânsul pre cel păcătos, și diavolul să steà deadreapta lui.
6. Când se va judecà el, să iasă osândit. Și rugăciunea lui să se facă întru păcat.
7. Fie zilele lui puține, și episcopia lui să o ia altul.
8. Să fie feciorii lui săraci și femeia lui văduvă.
9. Mișcându-se să se mute fiii lui, și să ceară; să se scoață din curțile casei lor.
10. Să scurme datornicul toate câte sunt ale lui, și să jefuiască streinii ostenelele lui.
11. Să nu-i fie lui sprijinitor, nici să fie milostivilor spre săracii lui.
12. Să fie feciorii lui întru pierzare, într’un neam să se stingă numele lui.
13. Pomenească-se fărădelegea părinților lui înaintea Domnului, și păcatul maicei lui să nu se șteargă.
14. Să fie înaintea Domnului pururea, și să piară după pământ pomenirea lor, pentrucă nu ș’au adus aminte a face milă.
15. Și au gonit pre omul cel sărac și mișel și umilit la inimă, ca să-l omoare.
16. Și a iubit blestemul, și-i va venì lui; și n’a voit binecuvântarea, și se va depărtà dela dânsul.
17. Și s’a îmbrăcat cu blestemul ca cu o haină, și a intrat ca apa în mațele lui, și ca untuldelemn în oasele lui.
18. Să-i fie lui ca o haină cu care se îmbracă, și ca un brâu cu carele pururea se încinge.
19. Acesta este lucrul al celor ce mă clevetesc pre mine la Domnul, și al celor ce grăesc rele asupra sufletului meu.
20. Și tu Doamne, Doamne, fă cu mine pentru numele tău, că bună este mila ta.
21. Izbăvește-mă, că sărac și mișel sunt eu, și inima mea s’a turburat înlăuntrul meu.
22. Ca umbra când se abate ea m’am luat în laturi, scuturatu-m’am ca lăcustele.
23. Genunchile mele au slăbit de post, și carnea mea s’a schimbat pentru untuldelemn.
24. Și eu m’am făcut ocară lor, văzutu-m’au, clătit-au cu capetele lor.
25. Ajută-mi mie Doamne Dumnezeul meu; și mă mântuește după mila ta.
26. Și să cunoască, că mâna ta este aceasta, și tu Doamne o ai făcut pre dânsa.
27. Blestemà-vor ei, și tu vei binecuvântà; cei ce se scoală asupra mea să se rușineze, iar sluga ta se va veselì.
28. Îmbrace-se cei ce mă clevetesc pre mine în ocară, și să se învelească ca și cu un veșmânt cu rușinea sa.
29. Mărturisì-mă-voiu Domnului foarte cu gura mea, și în mijlocul a multora voiu lăudà pre el.
30. Că au stătut deadreapta săracului, ca să mântuiască de cei ce gonesc sufletul meu.
