Lui Asaf.
1. Dumnezeul Dumnezeilor, Domnul au grăit și au chemat pământul,
2. Dela răsăriturile soarelui până la apusuri. Din Sion este bună cuviința frumuseței lui.
3. Dumnezeu arătat va venì, Dumnezeul nostru, și nu va tăceà.
4. Foc înaintea lui va arde, și împrejurul lui vifor foarte.
5. Chemà-va cerul de sus și pământul, ca să aleagă pre norodul său.
6. Adunați-i lui pre cuvioșii lui, pre cei ce așază așezământul de lege al lui pentru jertfe.
7. Și vor vestì cerurile dreptatea lui, că Dumnezeu judecător este.
8. Ascultă norodul meu, și voiu grăì ție Israile, și voiu mărturisì ție: Dumnezeu, Dumnezeul tău sunt eu.
9. Nu pentru jertfele tale te voiu mustrà; și arderile cele de tot ale tale înaintea mea sunt pururea.
10. Nu voiu primì din casa ta viței, nici din turmele tale țapi,
11. Că ale mele sunt toate hiarele țarinei, dobitoacele în munți și boii.
12. Cunoscut-am toate pasările cerului, și frumusețea țarinei cu mine este.
13. De voiu flămânzì, nu voiu spune ție, că a mea este lumea și plinirea ei.
14. Au doară voiu mâncà carne de tauri, sau sânge de țapi voiu beà?
15. Jertfește lui Dumnezeu jertfă de laudă, și dă celui prea înalt rugile tale.
16. Și mă chiamă pre mine în ziua necazului tău, și te voiu scoate și mă vei proslăvì.
17. Iar păcătosului i-au zis Dumnezeu: pentruce tu povestești dreptățile mele și iei așezământul meu de lege prin gura ta?
18. Iar tu ai urît învățătura, și ai lepădat cuvintele mele înapoi.
19. De vedeai furul, alergai cu el, și cu cel prea curvar partea ta puneai.
20. Gura ta a înmulțit răutate, și limba ta a împletit vicleșuguri.
21. Șezând împrotiva fratelui tău ai clevetit, și împrotiva fiului maicei tale ai pus sminteală, acestea ai făcut și am tăcut.
22. Ai socotit fărădelege, că voiu fì ție asemenea; mustrà-te-voiu și voiu pune înaintea feței tale păcatele tale.
23. Înțelegeți dar acestea, cei ce uitați pre Dumnezeu, ca nu cumvà să răpească, și nu va fi cel ce izbăvește.
24. Jertfa laudei mă va slăvì, și acolo este calea în care voiu arătà lui mântuirea mea.
