Întru sfârșit lui David, cântarea Ieremiei și a lui Iezechiil și a nemerniciei norodului când vreà să iasă din robia Vavilonului.
1. Ție se cuvine cântare Dumnezeule în Sion, și ție se va dà rugăciune în Ierusalim.
2. Auzi rugăciunea mea, către tine tot trupul va venì.
3. Cuvintele celor fărădelege ne-au biruit pre noi și păgânătățile noastre tu le vei curățì.
4. Fericit este pre carele l-ai ales și l-ai primit, lăcuì-va în curțile tale.
5. Umpleà-ne-vom de bunătățile casei tale; sfântă este Biserica ta, minunată întru dreptate.
6. Auzi-ne pre noi Dumnezeule mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor de pre mare departe.
7. Cela ce gătești munții întru tăria ta; încins fiind cu putere; cela ce turburi adâncul mării, sunetele valurilor ei cine le va suferì?
8. Turburà-se-vor neamurile și se vor spăimântà cei ce lăcuesc pre margini de semnele tale; ieșirile dimineței și ale serei le vei veselì.
9. Cercetat-ai pământul și l-ai îmbătat pre dânsul, înmulțit-ai a’l îmbogățì pre el.
10. Rîul lui Dumnezeu s’a umplut de ape; gătit-ai hrană lor, că așà este gătirea.
11. Brazdele lui îmbată-le, înmulțește rodurile lui, întru picăturile lui veselì-se-va răsărind.
12. Bine vei cuvântà cununa anului bunătăței tale, și câmpii tăi se vor umpleà de grăsime.
13. Îngrășà-se-vor cele frumoase ale pustiei, și cu bucurie dealurile se vor încinge.
14. Îmbrăcatu-s’au berbecii oilor, și văile vor înmulțì grâul, strigà-vor pentrucă vor cântà.
