Întru sfârșit, cântarea Psalmului Învierei.
1. Strigați Domnului tot pământul, cântați numelui lui, dați slavă laudei lui.
2. Ziceți lui Dumnezeu: cât sunt de înfricoșate lucrurile tale! Întru mulțimea puterii tale, mințì-vor ție vrăjmașii tăi.
3. Tot pământul să se închine ție și să cânte ție, să cânte adică numelui tău prea înalte.
4. Veniți și vedeți lucrurile lui Dumnezeu, cât este de înfricoșat în sfaturi, mai mult decât fiii oamenilor.
5. Cel ce întoarce marea în uscat, prin rîu vor trece cu piciorul. Acolo ne vom veselì de dânsul.
6. De cel ce stăpânește întru puterea sa veacul, ochii lui spre neamuri privesc; cei ce amărăsc să nu se înalțe întru sine.
7. Binecuvântați neamuri pre Dumnezeul nostru, și auzit faceți glasul laudei lui!
8. Al celui ce au pus sufletul meu întru vieață, și nu au dat spre clătire picioarele mele.
9. Că ne-ai cercat pre noi Dumnezeule, cu foc ne-ai lămurit pre noi, precum se lămurește argintul.
10. Băgatu-ne-ai pre noi în cursă, pus-ai necazuri pre umărul nostru, ridicat-ai oameni pre capetele noastre.
11. Trecut-am prin foc și prin apă și ne-ai scos pre noi întru repaus.
12. Intrà-voiu în casa ta cu arderi de tot, dà-voiu ție rugăciunile mele, care le-au osebit buzele mele.
13. Și a grăit gura mea întru necazul meu.
14. Arderi de tot cu măduhă voiu aduce ție cu tămâie și cu berbeci, aduce-voiu ție boi cu țapi.
15. Veniți de auziți, și voiu povestì vouă, toți cei ce vă temeți de Dumnezeu, câte au făcut sufletului meu.
16. Către dânsul cu gura mea am strigat și l-am înălțat supt limba mea.
17. Nedreptate de am văzut în inima mea, să nu mă auză Domnul.
18. Pentru aceasta m’au auzit Dumnezeu, luat-au aminte la glasul rugăciunei mele.
19. Bine este cuvântat Dumnezeu carele n’au depărtat rugăciunea mea și mila sa dela mine.
