Al înțelegerii lui Asaf.
1. Luați aminte norodul meu la legea mea, plecați urechia voastră spre graiurile gurei mele.
2. Deschide-voiu în pilde gura mea; spune-voiu vorbele cele din început.
3. Câte am auzit și le-am cunoscut pre ele, și părinții noștri ne-au povestit nouă.
4. Nu s’au ascuns dela fiii lor, întru alt neam.
5. Vestind laudele Domnului și puterile lui și minunile lui, care au făcut.
6. Și au ridicat mărturie întru Iacov, și lege au pus în Israil.
7. Câte au poruncit părinților noștri, ca să le arate pre ele fiilor săi, ca să cunoască alt neam.
8. Fiii cei ce se vor naște și se vor sculà, și le vor spune fiilor săi.
9. Ca să pue întru Dumnezeu nădejdea lor, și să nu uite lucrurile lui Dumnezeu, și poruncile lui să le caute.
10. Ca să nu fie ca părinții lor, neam îndărătnic și amărîtor.
11. Neam care nu și-a îndreptat inima sa, și nu și-a încredințat cu Dumnezeu duhul său.
12. Fiii lui Efraim încordând și săgetând cu arcele, întorsu-s’au în ziua de răsboiu.
13. N’au păzit așezământul lui Dumnezeu, și în legea lui n’au vrut să umble.
14. Și au uitat facerile de bine ale lui și minunile lui, care au arătat lor.
15. Înaintea părinților lor, care au făcut minuni în pământul Eghipetului, în câmpul Taneos.
16. Desfăcut-au marea și i-au trecut pre ei; pus-au apele ca un foale.
17. Și i-au povățuit pre dânșii în nor ziua, și toată noaptea întru lumină de foc.
18. Desfăcut-au piatra în pustie, și i-au adăpat pre ei, ca întru adânc mult.
19. Și au scos apă din piatră, și au pogorît ca niște rîuri ape.
20. Și au adaos încă a greșì lui; amărît-au pre cel prea înalt în loc fără de apă.
21. Și au ispitit pre Dumnezeu întru inimile lor, a cere bucate sufletelor lor.
22. Și au grăit împrotiva lui Dumnezeu, și au zis: au doar va puteà Dumnezeu să gătească masă în pustie?
23. Pentrucă au lovit piatra, și a curs apă, și pâraele s’au umplut de apă.
24. Au doar și pâine poate să deà? Sau să gătească masă norodului său?
25. Pentru aceasta au auzit Domnul, și au mai răbdat; și foc s’a aprins întru Iacov, și mânie s’a suit preste Israil.
26. Căci n’a crezut întru Dumnezeu, nici a nădăjduit spre mântuirea lui.
27. Și au poruncit norilor deasupra, și ușile cerului au deschis.
28. Și le-au plouat lor mană să mănânce, pâine cerească le-au dat lor.
29. Pâine îngerească a mâncat omul, bucate le-au trimis lor din destul.
30. Ridicat-au austrul din cer, și au adus întru puterea sa vântul Liviei.
31. Și au plouat preste dânșii ca pulberea cărnuri, și ca nisipul mării pasări sburătoare.
32. Și au căzut în mijlocul taberii lor, împrejurul lăcașurilor lor.
33. Și au mâncat și s’au săturat foarte, și pofta lor le-au plinit lor; nu s’au lipsit de pofta lor.
34. Încă mâncarea fiind în gura lor, și mânia lui Dumnezeu s’a suit preste dânșii.
35. Și au ucis pre cei mai mulți ai lor, și pre cei aleși ai lui Israil i-au împiedicat.
36. Întru toate acestea au mai greșit încă, și n’au crezut întru minunile lui.
37. Și s’au sfârșit întru deșertăciune zilele lor, și anii lor cu degrab.
38. Când îi ucideà pre dânșii, atuncea îl căutau pre el, și se întorceau, și mânecau la Dumnezeu.
39. Și ș’au adus aminte, că Dumnezeu ajutorul lor este, și Dumnezeul cel prea înalt izbăvitorul lor este.
40. Și l-au iubit pre dânsul în gura lor, și cu limba lor au mințit lui.
41. Și inima lor nu erà dreaptă cu dânsul, nici s’au încredințat întru așezământul de lege al lui.
42. Iar el este îndurat și curățește păcatele lor, și nu va stricà.
43. Și va înmulțì a întoarce mânia sa, și nu va aprinde toată iuțimea sa.
44. Și ș’au adus aminte că trup sunt, duh ce trece și nu se întoarce.
45. De câte ori l-au amărît pre dânsul în pustie, mâniatu-l-au pre dânsul în pământ fără de apă.
46. Și s’au întors și au ispitit pre Dumnezeu, și pre cel sfânt al lui Israil l-au întărîtat.
47. Și nu ș’au adus aminte de mâna lui în ziua în care i-au izbăvit pre ei din mâna celui ce-i necăjeà.
48. Cum au pus în Eghipet semnele sale, și minunile sale în câmpul Taneos.
49. Și au întors în sânge rîurile lor și fântânile lor ca să nu beà.
50. Trimis-au asupra lor muște câinești, și i-au mâncat pre ei, și broaște, și i-au stricat pre dânșii.
51. Și au dat păliciunii rodurile lor, și ostenelele lor lăcustelor.
52. Bătut-au cu grindină viile lor, și duzii lor cu brumă.
53. Și au dat la grindină dobitoacele lor, și averea lor focului.
54. Trimis-au asupra lor iuțimea mâniei sale, mânie și iuțime și necaz, trimitere prin îngeri răi.
55. Cale au făcut cărărei mâniei sale, și nu au cruțat de moarte sufletele lor, și dobitoacele lor spre moarte le-au dat.
56. Și au bătut pre tot cel întâiu născut în pământul Eghipetului, începătura a toată osteneala lor în lăcașurile lui Ham.
57. Și au ridicat ca pre niște oi pre norodul său, și i-au dus pre ei ca pre o turmă în pustie.
58. Și i-au povățuit spre nădejde și nu s’au înfricoșat, și pre vrăjmașii lor i-a acoperit marea.
59. Și i-au băgat pre dânșii în muntele sfințeniei sale, în muntele acesta pre care l-au câștigat dreapta lui.
60. Și au gonit dela fața lor neamuri și le-au dat cu sorți lor pământul, cu funii de împărțire.
61. Și au așezat întru lăcașurile lor semințiile lui Israil.
62. Și au ispitit și au amărît pre Dumnezeul cel prea înalt, și mărturiile lui nu le-au păzit.
63. Și s’au întors și s’au lepădat ca și părinții lor, întorsu-s’au întru arc strâmb.
64. Și l-au mâniat pre dânsul în dealurile lor, și întru cele cioplite ale lor l-au întărâtat pre dânsul.
65. Auzit-au Dumnezeu, și au trecut cu vederea, și au urgisit foarte pre Israil.
66. Și au lepădat cortul Silomului, lăcașul în care au lăcuit întru oameni.
67. Și au dat în robie tăria lor, și frumusețea lor în mâinile vrăjmașilor.
68. Și au închis în sabie pre norodul său, și moștenirea sa o au trecut cu vederea.
69. Pre tinerii lor i-au mâncat focul, și fecioarele lor nu s’au jelit.
70. Preoții lor în sabie au căzut, și văduvele lor nu vor plânge.
71. Și s’au deșteptat ca cel ce doarme Domnul, ca un tare și amețit de vin.
72. Și au lovit pre vrăjmașii săi dinapoi, ocară veșnică le-au dat lor.
73. Și au lepădat lăcașul lui Iosif, și seminția lui Efraim n’au ales.
74. Ci au ales seminția Iudei, muntele Sionului pre care l-au iubit.
75. Și au zidit ca a inorogului sfințenia sa pre pământ, întemeiatu-o-au pre dânsa în veac.
76. Și au ales pre David sluga sa, și l-au luat pre el dela turmele oilor, dela cele fătătoare l-au luat pre dânsul.
77. Ca să pască pre Iacov sluga sa, și pre Israil moștenirea sa.
78. Și i-au păscut pre dânșii întru nerăutatea inimei sale, și întru priceperile mâinilor sale i-a povățuit pre dânșii.
